Antibioticele astăzi

Publicat pe 14 decembrie 2018

Antibioticele au fost și sunt cele mai importante mijloace utilizate împotriva bolilor infecțioase cauzate de bacterii și fungi. Ele au salvat și salvează încă multe vieți, blocând înmulțirea microbilor sau distrugându-i, începând cu primele ore de la administrare; antibioticele nu sunt însă active în așa-numitele răceli și în gripă, ambele fiind afecțiuni de origine virală (viroze).
La persoanele cu imunitatea scăzută însă (cum sunt copiii, bătrânii), o viroză este de multe ori urmată de o infecție microbiană și, de aceea, acestor persoane li se pot administra profilactic antibiotice în timpul virozei. Un organism cu o imunitate bună, nu are nevoie de antibiotice în timpul unei viroze, fie ea și gripă sezonieră.

Primul antibiotic, descoperit de Alexander Fleming, a fost penicilina G (1928). La ora actuală există sute de antibiotice, care pot fi împărțite, după structura chimică, în mai multe grupe: beta-lactamice și înlocuitori ai beta-lactamicelor în caz de sensibilizare sau rezistență, cefalosporine, aminoglicozide, polimixine, tetracicline, macrolide și chinolone, cele din urmă fiind obținute numai prin sinteză chimică.

Primul antibiotic, descoperit de Alexander Fleming, a fost penicilina G (1928). La ora actuală există sute de antibiotice, care pot fi împărțite, după structura chimică, în mai multe grupe: beta-lactamice și înlocuitori ai beta-lactamicelor în caz de sensibilizare sau rezistență, cefalosporine, aminoglicozide, polimixine, tetracicline, macrolide și chinolone, cele din urmă fiind obținute numai prin sinteză chimică.

Ca urmare a utilizării antibioticelor în absența recomandărilor medicale, bacteriile și fungii au devenit rezistenți nu numai la antibioticele cu care au venit în contact, ci și la antibioticele care nu le sunt adresate, ca urmare a capacității lor de a împrumuta gene de rezistență de la alte specii de bacterii și fungi, astfel ajungând multirezistenți și foarte periculoși. Acești microbi multirezistenti sunt frecvent întâlniți mai ales în mediul spitalicesc și sunt responsabili de așa-numitele infecții intra-spitalicești.

Există trei mari cauze ale apariției rezistenței microbilor la antibiotice: subdozajul de antibiotic, întreruperea tratamentului după ameliorarea simptomelor (Alexander Fleming avertiza asupra acestui pericol încă din 1945) și utilizarea fără prescripție medicală. În ceea ce privește amploarea fenomenului, în SUA 2 milioane de oameni suferă anual de infecții cu germeni rezistenți la antibiotice și 23.000 mor din cauza lor. În întreaga lume, infecțiile microbiene determină peste 106 milioane de îmbolnăviri și 500.000 de decese pe an.

La ora actuală, lupta împotriva rezistenței la antibiotice antrenează companii, organizații și cercetători din toată lumea. Astfel, pe lângă educație și propagarea cunoștințelor despre antibiotice prin mijloace media, există o preocupare constantă în descoperirea de noi antibiotice, mai active, în ultimul timp fiind necesare combinații de până la 4-5 antibiotice pentru eradicarea unor infecții grave multirezistente. De asemenea, se acordă tot mai multă importantă terapiei cu virusuri care pot distruge bacteriile patogene (aceste virusuri se numesc fagi). Cercetări recente au demonstrat însă și existența unor bacterii producătoare de antibiotice foarte active pe frunzele unei plante sălbatice cunoscută sub denumirea de gâscariță (Arabidopsis thaliana).

Trebuie însă menționate și bine-cunoscutele remedii naturale adresate infecțiilor ușoare și autolimitate, despre care se știe că nu induc rezistență microbiană, cum sunt preparatele și/sau ceaiurile de ghimbir, echinaceea, goldenseal (Hydrastis canadensis), cuișoare și sovârf, alături de miere, usturoi, dar și alte remedii probate de medicina populară, ori tradițională a diferitelor țări.

Autor articol
Dr. Ing. Mișu Moscovici – Director General al ICCF București

Bibliografie
1. Antibiotics today, Antibiotic resistance, Top seven safe natural antibiotics (2018), Antibiotic resistance can be reversed by honey (2011), www.medicalnewstoday.com
2. Antibiotics-NHS (National health Service), www.nhs.uk
3. Antibiotic resistance threats in the United States (2013), Center for Disease Control and Prevention
4. Helfrich E.J.N., Vogel C. M., Ueoka R:, Schäfer M., Ryfel F., Müller D. B., Probot S., Kreuzer M., Piel J., Vorholt J.A. (iulie 2018) Bipartite interactions, antibiotic production and biosynthetic potential of the Arabidopsis leaf microbiome, Nature Microbiology, 3, 909-919
5. The global threat of antibiotic resistance, www.reactgroup.org
6. Ventola L.C. (2015) The antibiotic resistance crisis, Pharmacy and Therapy, 40(4)277-283