Proprietăţile medicinale ale fructelor şi frunzelor de gutui
Publicat pe 21 martie 2018Fructul de gutui (denumire latină – Cydonia oblonga Miller) este cunoscut şi recunoscut încă din cele mai vechi timpuri pentru valoarea nutritivă ridicată: 100 g fruct proaspăt conţin circa 9.1 g carbohidraţi, 1.9 g fibre, 0.6 g proteine şi 0.1g lipide (66 kcal/100g).
De asemenea, fructele de gutui sunt bogate în vitamine (conţin tiamina/vitamina B1, riboflavina/vitamina B2, niacina/vitamina B3, acid ascorbic/vitamina C, caroten/pro-Vitamina A şi retinol/vitamina A1), minerale şi microelemente (Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu, Zn şi Mn), uleiuri esenţiale (un amestec de aldehide aromatice, acizi graşi, monoterpene şi sesquiterpene) şi polifenoli (conţin majoritar derivaţi cafeoilquinici, derivaţi de quercetin şi kaempferol, plus taninuri).
În ceea ce priveşte polifenolii vegetali, se ştie că aceştia sunt compuşi secretaţi de plante (sau metaboliţi secundari) cu rol important de protecţie împotriva distrugerilor cauzate de radicalii liberi produşi, fie în mod fiziologic, în urma respiraţiei celulare, fie în urma acţiunii radiaţiei solare, ori a altor agenţi agresivi externi, chimici sau biologici (ex. toxine, poluanţi, etc.). De asemenea, polifenolii şi metaboliţii secundari în general sunt specifici fiecărei plante, de unde şi diferenţele în ceea ce priveşte proprietăţile medicinale dintre specii înrudite (ex. nalba mare şi nalba mică).
Proprietăţile medicinale ale produselor din gutui (fruct, seminţe, frunze) se datorează aşadar prezenţei acestor polifenoli specifici, în special proprietăţilor antioxidante ale acestora, dar şi polizaharidelor conţinute, pectine şi mucilagii cu proprietăţi protectoare asupra celulelor mucoase cu care vin în contact.
Referitor la beneficiile demonstrate ale polifenolilor prezenţi atât în fruct (mai ales în pielite), cât şi în seminţe, sau frunze de gutui, în primul rând trebuie menţionat efectul binecunoscut antimicrobian, pe multiple tulpini bacteriene, pe fungi şi chiar pe virusul gripal.
De asemenea, s-au demonstrat beneficiile aduse de polifenolii din gutui în cazul bolilor care se derulează cu un nivel ridicat al stresului oxidativ, respectiv în diabet, boli cardiovasculare, dar şi în cazul altor boli care decurg cu afectarea endoteliului vascular (ex. ateroscleroză).
Mai mult de atât, polifenolii din gutui scad nivelul colesterolului din sânge (cu o intensitate comparabilă cu a statinelor) şi astfel aduc beneficii ficatului, rinichiului şi aparatului reproducător. Efectul antiulceros, anticolitic, ca şi efectul antialergic al decoctului de fruct sunt, de asemenea, efectul cooperării polifenolilor cu polizaharidele din gutui.
Studii ştiinţifice riguroase din ultimii ani au demonstrat însă şi efectul antitumoral al polifenolilor din gutui, mai ales al polifenolilor conţinuţi de frunză; efectele antitumorale cele mai puternice au fost obţinute în cazul celulelor provenite din tumori de ficat, de asemenea şi în cazul tumorilor de colon, rinichi şi chiar al tumorilor de ţesut mamar (cancer de sân).
Prin urmare, este de reţinut faptul că fructul, dar mai ales frunza de gutui reprezintă o sursă de polifenoli cu efecte benefice multiple la om, cu atât mai mult cu cât infuzia sau decoctul de frunză au un gust plăcut şi nu au astringenţa produselor derivate din fruct, aşadar nici efectul de precipitare asupra bacteriilor intestinale, nedorit în tratament pe termen lung, ca urmare a posibilităţii modificării echilibrului natural al microflorei şi inducerii unor boli intestinale grave.
Autor: Biochimist, Dr. Chim. Lucia Pîrvu
Bibliografie:
Khoubnasabjafari M., Jouyban A., Review A review of phytochemistry and bioactivity of quince (Cydonia oblonga Mill.), Journal of Medicinal Plants Research, 2011, 5, 3577-3594.
Al-Snafi A.E., The medical importance of Cydonia oblonga – A review, IOSR Journal of Pharmacy, 2016, 6, 87-99.